discrucio

discrucio
discrŭcĭo, āre, āvi, ātum - tr. - écarteler sur une croix, torturer, tourmenter, martyriser.    - discrucior animi, Ter. : je me tourmente.
* * *
discrŭcĭo, āre, āvi, ātum - tr. - écarteler sur une croix, torturer, tourmenter, martyriser.    - discrucior animi, Ter. : je me tourmente.
* * *
    Discrucio, discrucias, A quo passiuum, Discrucior, discruciaris, discruciari. Plaut. Cic. Estre fort tormenté.
\
    Id quum tarde percipi videt, discruciatur. Cic. Il se tormente.
\
    Discrucior animi, pro animo, more Graeco. Plaut. Je suis grandement tormenté en mon esprit.

Dictionarium latinogallicum. 1552.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”